Tărâmul Mistic. Suflete pereche – recenzie Marius Andrei

Volumul doi al ei, Suflete pereche, marchează o evidentă schimbare de stil față de primul, Îngerul Luminii, venind cu o doză mai mare de actualitate terestră și o restartare aproape completă a jocurilor beligeranto-amoroase din universul magic creat de scriitoarea Alina Cosma.

Recenzia completă: aici

Tărâmul Mistic. Suflete pereche – recenzie de Gabriela Rădulescu și Picnic on the shelf

În volumul unu al seriei Tărâmul Mistic am aflat o poveste frumoasă, intrigantă și sensibilă despre un loc în care viețuitoare, îngeri, nimfe și alte creaturi minunate luptă pentru apărarea omenirii, însă în care s-a produs un dezechilibru bazat pe lupta nesfârșită pentru putere și supremație.

Această carte dezvoltată ca un roman alegoric aduce în discuție tema dragostei răvășitoare, împiedicată de vicisitudinile rezultate în urma viciilor umane, a dorinței pentru supremație și orgoliilor prost plasate. Un roman care are în spate multe adevăruri care de multe ori se reflectă în viața reală.

Recenzia completă aici:

http://picnicontheshelf.com/taramul-mistic-suflete-pereche/

Tărâmul Mistic. Suflete pereche – primele trei capitole

Coperta Alina Cosma Taramul mistic 2 cop1

Motto:

Dumnezeu a creat lumea.

Iar îngerii vegheau asupra Creației.

Prolog

          Masa imensă de apă se năpusti asupra lui, vârtejul trăgându-l în adâncuri. Își simți trupul strivit, îi era imposibil să respire. Încercă să lupte împotriva curenților de apă, dar nu reuși. Apoi își aminti de ce luase acea hotărâre, dorise ca totul să ia sfârșit… Trupul i se scufunda cu repeziciune. Plămânii se umplură cu apă. Renunțase la luptă, era amorțit, alunecând încet în abis. Închise ochii, își pierdea conștiența.

        Brusc nu mai simți greutatea apei, trupul îi devenise ușor, plutea. Crezu că era începutul sfârșitului, când își dădu seama că se înălța. Deschise ochii, într-adevăr se apropia de suprafață, iar zbuciumul apei se sfârșise. Nu dorea să trăiască, dorea ca totul să ia sfârșit. Începu să se zbată, dar își dădu seama că era ținut pe la spate, iar lumina orbitoare care îl înconjura nu era lumina de la soare. Încercă din nou să scape din strânsoare, dar tot efortul lui fu inutil. Se lăsă moale și privi în jur, respira, era prins într-o bulă de aer. Dacă era purtat de Oceanus, Tetis sau altă ființă a apelor, le va cere socoteală. Și totuși, nicio ființă de pe pământ nu era mai puternică decât el.

          Ajuns la suprafață, fu purtat pe deasupra apei. Încercă să se întoarcă să vadă cine îl susținea, dar îl imobilizase, nu se putea mișca. Îl întinse pe malul apei. Rămase fără suflare văzând ființa luminoasă, cu mai multe perechi de aripi uriașe, care îl privea îngrijorată. Apoi acea ființă zâmbi și se făcu nevăzută.

Capitolul 1

 

Se lumina de zi. În depărtare se auzea goarna sunând retragerea. Lupta luase sfârşit.

Gabriel şi Raul intrară obosiţi în sala tronurilor.

– Unde este Geea? întrebă Regentul.

– Nu am văzut-o în luptă, răspunse Raul.

– De ce nu e Geea cu voi?! țipă Regentul.

– Nu am văzut-o plecând cu noi…

– V-am spus să nu o luaţi cu voi!

– Măcar ei îi pasă! comentă Gabriel îndepărtându-se.

– Ce vrei să spui?!

Gabriel nu răspunse. Regentul se materializă, tăindu-i calea.

– Crezi că mie nu-mi pasă?

– Dă-te la o parte!

Un vânt puternic se porni în sală trântind ferestrele.

– Vrei să mă dai la o parte cu forța?! se răsti Regentul.

– Terminaţi! strigă Raul. Tuturor ne pasă! Însă fără Oceanus şi Geea suntem slabi. Chiar și atunci când am fost toți patru nu am reușit să-l învingem.

Raul tăcu. Gabriel îl privi încruntat. Știa că se gândea la Ea.

În sală intrară gardienii.

– Avem o singură șansă, luă cuvântul Rafael apropiindu-se, fără să știe despre discuția celor trei.

– A dispărut de mai bine de doi ani, continuă Eduard înaintând din rândul gnomilor. Cine ştie unde este?! Dacă o căutăm, va trebui să renunțăm la puteri, să nu ne simtă Nyx.

– Eu cred că ar trebui să pornim de unde a fost găsită ultima oară, zise Raul privind la Gabriel care stătea cu privirea pierdută în fața ferestrei.

– Dacă nu vrea să se întoarcă? întrebă Selena, frumoasa nimfă a Lunii. Moartea micuței Hope a afectat-o.

Gabriel părăsi sala.

– De ce pleacă întotdeauna când vine vorba despre ea? întrebă Eduard.

– Pentru că nu-i pasă! comentă pe un ton răutăcios Regentul.

Raul plecă și el.

Pegas se opri în fața Regentului pentru o clipă.

– Greșești! îi zise acestuia, apoi ieși.

……………………………

Citiți aici primele trei capitole: Suflete pereche – primele 3 capitole

Tărâmul Mistic. Suflete pereche – recenzie de Geo Marcovici, Just reading my books

d48cc14a-939a-48ba-b76d-447c4fb36239

“Nyx, îngerul întunericului a scăpat din infern și pornește o luptă nemiloasă împotriva viețuitoarelor din Tărâmul Mistic, ultimii apărători ai omenirii. Dar când Geea și Tetis dispar, cu toții ajung la o concluzie: unica lor șansă de izbândă este Îngerul, care dispăruse după moartea micuței Hope.

Continuarea

Tărâmul Mistic vol. 2 Suflete pereche – recenzie de Alina Geambașu, Literatura pe tocuri

„Suflete pereche”, al doilea volum din seria Tărâmul Mistic, își poartă cititorii într-o lume fascinantă, plină de culoare, aventuri, mister, magie, iubiri imposibile și stări sufletești contradictorii. Romanul este o combinație de romantism, fantezie și elemente de mitologie, și se adresează tuturor iubitorilor de fantasy, indiferent de vârstă.

Suflete pereche – recenzie literaturapetocuri.ro