O singură minune – recenzie Geo Marcovici

Primul lucru care mi-a atras atenția asupra acestei cărți, pe lângă recenzia care mi-o recomanda, a fost coperta. Simplă și elegantă, de impact, în stil clasic ce denotă gingășie și profunzime. Descrierea acestei cărți mi-a stârnit interesul, iar de aici nu a mai fost decât un pas până mi-am luat cele trei cărți ale autoarei.

Continuarea

O singură minune – recenzie Alina Geambașu – literaturapetocuri.ro

O singură minune” de Alina Cosma este o carte despre prietenie, dragoste și credință, lucruri care contează cel mai mult în viață. Un roman presărat cu îndoieli, disperare, invidie, suferință, iertare, speranță, curaj, care te face să rămâi cu sentimentul unei lecturi profunde.”

O singura minune – literaturapetocuri.ro

O singură minune – fragment

 

Era o seară călduroasă de august. Trecuseră peste trei luni de la intrarea Alexandrei în comă. Dan îi citea Alexandrei dintr-o carte.

Uşa salonului se deschise şi intră părintele Gabriel. Dan rămase surprins pentru că nu venise niciodată în salon, chiar dacă îl rugase de multe ori.

– Părinte Gabriel! exclamă Dan ridicându-se de pe fotoliu.

– Stai liniştit, îi spuse acesta.

Părintele se apropie de patul Alexandrei şi îi privi faţa.

– Tot mai crezi că doar credinţa ei în Dumnezeu a ţinut-o în viaţă până acum? întrebă preotul.

Dan îl privi mirat pentru întrebare.

Preotul zâmbi privind la Alexandra, apoi privi spre el.

– Credinţa ta a ţinut-o în viaţă! îi zise preotul.

Dan observă că Alexandra îşi deschise ochii. Avea privirea întoarsă spre preot.

Alexandra deschise puţin ochii şi văzu lângă pat o fiinţă luminoasă care o privea şi îi zâmbea. Avea faţa albă, iar corpul îi iradia lumină.

– Alexandra! sopti Dan.

Ea îşi întoarse privirea spre el. Totul i se părea un vis. Apoi îşi închise ochii din nou.

Dan se întoarse spre preot, dar acesta nu mai era. Nu realizase când plecase. Alergă după asistentă, iar medicul constată că Alexandra ieşise din comă.