Ephialte. Trezirea unui coșmar – Partea a II-a – de Cristinne C.C.

ephialte vol 2.1

    De curând am citit Ephialte partea I, iar atunci vă spuneam cât de impresionată am fost de poveste, chiar și de unele personaje.

    Am început să citesc volumul doi a doua zi după ce a sosit curierul, în săptămâna după lansare. Eram nerăbdătoare. Prima parte îmi plăcuse foarte mult și aveam emoții pentru unele personaje.

    Partea a II-a, însă, m-a lăsat fără cuvinte. Am devorat-o, am citit până spre dimineață. Of, și-mi vine să o mai citesc o dată! Dacă prima parte a fost interesantă, această parte a fost uimitoare. O poveste captivantă, care nu-mi dădea voie să las cartea din mână, scrisă impecabil, fără a scăpa nici un amănunt, palpitantă, m-a ținut pe tot parcursul cu sufletul la gură.

    Alisia, tânăra ephialte care mă impresionase chiar din primul volum m-a făcut de data aceasta să o îndrăgesc, ajunge țintă pentru Umbre și Theon Novac, dar și pentru ephialte. După ce Theon află despre filmările ascunse de nepotul său cu evadarea Alisiei, știe că aceasta este răspunsul la căutările lui Victor, prințul umbrelor, și poate și pentru visul lui, de a deveni nemuritor. De asemenea Consiliul, alcătuit din cei mai puternici ephialte din acele timpuri, o va dori cu orice preț… Marea surpriză a cărții însă este Max, care se dovedește a fi la fel de important ca și Alisia, o ființă născută dintr-un om și un ephialte, cu abilități speciale pe care și le descoperă pe parcurs. Dacă în prima parte Max era un adevărat mister, acum devine cireașa de pe tort. Și cine credeți că gustă această cireașă?  😉

    Ce mi-a plăcut foarte mult și în primul volum au fost citate din poeziile lui Eminescu, care deschid și de data aceasta fiecare capitol, și care reușesc să facă un mic rezumat a ceea ce urmează în capitolul respectiv. Îmi place foarte mult această ideea. Cartea e bine scrisă, gândită, ți-e mai mare dragul să te pierzi între pagini. Auroarea are dibăcia de a descris tot ce înconjoară personajele, fără a plictisi.

    Ultimul paragraf al cărții, însă, m-a șocat. Mă simțeam ca Alisia care se panicase. Și acum ce mă fac până apare volumul următor? Stau și-mi închipui, totuși, ce s-a întâmplat?! Va trebui să o las pe autoare să-și spună povestea cum știe ea mai bine.

    Puține sunt cărțile care mă lasă fără cuvinte, de parcă dacă aș spune ceva, s-ar risipi vraja care le înconjoară. Acest volum este una dintre acele cărți, cu o lectură ușoară, care te vrăjește și te transpune într-o altă lume…

    Cristinne, ești uimitoare! Felicitări și mult succes pe mai departe!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.